Doamna Comsa despre topirea si pastrarea unturei

"Cu ocaziunea topirei unturei, osanza, slanina si untura de pe mate vor fi separat topite si in vase separate pastrate.
Indata dupa scoaterea osanzei din porc, o punem sa stea 1 - 2 ceasuri intr`un vas curat, cu apa rece, apoi scoasa si taiata in mici bucatele si pusa intr`o oala bine smaltuita si curata, mai adaugandu-i cateva felii de mere necuratite de coaje, dar bine sterse, apoi asezate la foc.
Cand vom observa ca jumarile sunt galbene, dar nu rumenite, strecuram untura printr`o sita de sarma, intr`un vas, presand jumarile cu o lingura mare, cat se poate de tare, lasand untura ca un ceas, sa se aseze, apoi pusa din acest vas, in alt vas, anume pentru untura si pusa la pastrare.
Cele mai bune vase pentru pastratul unturei, sunt cele albastre si alb smaltuite si cele de tinichea, avand un capac, cu o rasuflatoare, in forma de mic turnulet cu foarte multe gaurele.
Putem pastra untura si in oale de fier, albastre, bine smaltuite si legate la gura cu hartie alba si curata, prin care facem cu un ac cateva gaurele.
Vrem sa topim slanina, atunci o taem dupa soric in mici bucatele, caci cu cat va fi mai marunt taiata cu atat mai multa untura ne va da, caci jumarile le presam prin sita numai cand sunt deschis rumenite.
Untura de pe mate, inainte de a o topi, o spalam mai intaiu in mai multe ape reci, spre a-si pierde mirosul si gustul neplacut, imprumutat de la mate, iar mai departe urmam la osanza.
Orice untura ar fi, nu neste permis, ca indata dupa ce s`a topit, sa o strecuram direct in vasul in care vrem sa o pastram, ci mai inati o strecuram direct in alt vas, unde sa stea pana se aseaza si numai dupa aceea sa o punem in vasul de pastrare, caci firimiturile de jumari, etc., ce se aseaza la fundul vasului, prin rancezirea lor, strica toata untura."